"Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic" - Psalmi 23.1

"voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței Morților nu o vor birui." - Matei 16:18

În zilele acelea, a ieșit un decret de la Cezar Augustus să se înscrie toată lumea. Acest recensământ s-a făcut pentru prima oară în timp ce în Siria era guvernator Quirinius. Toți se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a dus și el din Galileea, din cetatea Nazaret, înspre Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem, pentru că era din Casa și din familia lui David, ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. În timp ce se aflau acolo, s-a împlinit vremea ca ea să nască. Și L-a născut pe Fiul ei cel întâi născut. Ea L-a înfășat și L-a așezat într-o iesle, pentru că în han nu era loc pentru ei. - Luca 2:1-7

"Pentru că Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască ce era pierdut." - Luca 19:10

"Supuneți‑vă unii altora în frica lui Hristos!" - Efeseni 5:21

"De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului! Nu vă îmbătați de vin, care duce la destrăbălare! Dimpotrivă, fiți plini de Duh! Vorbiți între voi cu psalmi, cântări de laudă și cântări duhovnicești, cântând și lăudându‑L pe Domnul din inimă! Mulțumiți‑I întotdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile în Numele Domnului nostru Isus Hristos! Supuneți‑vă unii altora în frica lui Hristos!" - Efeseni 5:17-21

"Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceți cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri pentru toți oamenii, pentru împărați și pentru toți cei ce sunt înălțați în dregătorii, ca să putem duce astfel o viață pașnică și liniștită, cu toată evlavia și cu toată demnitatea. Lucrul acesta este bun și bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, care vrea ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoștința deplină a adevărului. Căci este un singur Dumnezeu și Unul singur este mijlocitor între Dumnezeu și oameni: omul Hristos Isus, care S‑a dat pe Sine răscumpărare pentru toți, ca mărturie la vremea cuvenită." - 1 Timotei 2:1-6a

"Pe când vorbea El încă, iată că a venit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el o gloată mare de oameni cu săbii și cu ciomege, trimiși de preoții de seamă și de bătrânii poporului. Vânzătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe care‑l voi săruta eu, acela este; să‑l prindeți!” S‑a apropiat îndată de Isus și I‑a zis: „Plecăciune, Rabbí!” Și L‑a sărutat. Isus i‑a zis: „Prietene, ce ai venit să faci, fă!” Atunci, ei s‑au apropiat, au pus mâna pe Isus și L‑au prins. Și iată că unul dintre cei ce erau cu Isus a întins mâna, și‑a scos sabia, l‑a lovit pe slujitorul marelui‑preot și i‑a tăiat urechea. Atunci, Isus i‑a zis: „Pune‑ți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri! Crezi că n‑aș putea să‑L rog pe Tatăl Meu să‑mi pună chiar acum la îndemână peste douăsprezece legiuni de îngeri? Dar cum se vor mai împlini Scripturile, care spun că așa trebuie să fie?” În clipa aceea, Isus a zis gloatei: „Ați ieșit ca după un tâlhar, cu săbii și cu ciomege, ca să Mă prindeți. În toate zilele eram [cu voi] în Templu învățându‑i pe oameni, și n‑ați pus mâna pe Mine. Dar toate acestea s‑au petrecut ca să se împlinească Scripturile profeților.” Atunci, toți ucenicii L‑au părăsit și au fugit." - Matei 26: 47-56